Rolul nutriţiei în funcţia reproductivă. Alimentaţia şi fertilitatea

Imagine - Rolul nutriţiei în funcţia reproductivă. Alimentaţia şi fertilitatea

Experiența infertilității poate expune un cuplu asupra unui impact semnificativ fizic, psihosocial și economic. Infertilitatea este o boală a sistemului reproducător, definită prin eșecul de a atinge sarcina după o perioadă de 12 luni sau mai mult de contacte sexuale regulate, neprotejate. Deși infertilitatea este adesea asociată cu femeile, factorii fiziologici masculini s-au dovedit a fi responsabili pentru aproximativ 25% din cazuri, subliniind necesitatea de a lua în considerare investigarea ambilor parteneri. Incidența infertilității a rămas ridicată în detrimentul utilizării crescute a tehnologiilor de reproducere asistată (ART) din ultimii ani, afectând până la unul din șapte cupluri la nivel mondial. Prin urmare, înțelegerea importanței optimizării rezultatelor fertilității și a sarcinii pentru sprijinirea sănătății preconcepției, precum și promovarea rezultatelor viitoare ale sănătății pentru părinți și copii joacă un rol esențial.

Cercetările în continuare urmăresc identificarea factorilor de risc cu potențial modificabil pentru infertilitate. Până în prezent, factorii nutriționali au fost subiectul principal în cadrul unei mari cercetări. Dovezile sugerează că nutriția poate juca un rol important în modificarea rezultatelor legate de fertilitate. Astfel, disfuncția erectilă  împărtășește factori de risc similari modificabili cu bolile coronariene. Modificarea stilului de viață care vizează factorii de risc  cardiovasculari poate duce, de asemenea, la îmbunătățirea funcției erectile. Urmărirea relației dintre infertilitate și o alimentație corectă a început încă de la Hipocrate care a susținut diete atât pentru bărbați, cât și pentru femei cu scopul optimizării funcției erectile. Fiecare partener joacă un rol egal în concepție și fertilitate, disfuncția erectilă masculină afectând până la o treime din cupluri. Prin urmare, este important ca ambii parteneri să-și normalizeze statusul nutrițional  înainte de concepție.

Suplimentarea cu antioxidanți nu tinde să ofere beneficii femeilor care urmează un tratament de infertilitate, dar pare a fi benefică pentru prevenirea proceselor inflamatorii sau neoplaziilor cervicale. Cu toate acestea, dovezile disponibile în acest moment nu permit recomandarea unor antioxidanți specifici sau care sunt dozele responsabile de acest beneficiu. Acizii grași omega-3 cu lanț lung dețin un efect validant în fertilitatea feminină, deși rămâne neclar în ce măsură contaminarea surselor comune de hrană, cum ar fi peștii cu niveluri ridicate de toxice pentru mediu, poate diminua acest beneficiu. În cele din urmă, respectarea dietelor sănătoase, compuse din fructe de mare, carne albă, cereale integrale, fructe și legume proaspete sunt răspunzătoare de o fertilitate mai bună la femei și de o calitate mai bună a materialului seminal la bărbați. Lactatele și soia, odată cunoscute în popor ca substanțe toxice pentru reproducere, nu au fost  atribuite unei fertilități mai slabe. De fapt, soia și suplimentele din soia par să amplifice efectul tratamentului pentru infertilitate în rândul femeilor. În mod similar, deoarece datele din studii de cohortă continuă să se acumuleze, dovezile unui efect potențial dăunător al consumului moderat de alcool și cofeină asupra capacității de a rămâne gravidă par mai puțin solide decât odinioară.

Există o multitudine de aspecte care au impact negativ asupra funcției reproductive, iar scopul acestui articol este de a sublinia importanța factorilor dietetici care ar trebui priviți cu mai multă seriozitate în perioada preconcepțională.

  1. Greutatea corporală și IMC

Este certificat faptul că atât extrema inferioară, cât și cea superioară a greutății corporale coroborată cu înălțimea (femeile cu o greutate corporală de 45-50 kg sau indexul corporal sub 18 kg/m2, respectiv femeile cu obezitate, raportată printr-un index mai mare de 30 kg/m2) se află la baza unui risc amplificat de infertilitate în comparație cu persoanele care se află în intervalul de normalitate. De asemenea, s-a constat că procentul femeilor subponderale diagnosticate cu insuficiență ovulatorie este aproximativ egal comparativ cu femeile cu obezitate. În plus, o revizuire a literaturii referitoare la obezitatea și fertilitatea masculină a concluzionat că obezitatea în rândul bărbaților este asociată cu un risc crescut de infertilitate, posibil prin mecanisme de dereglare hormonală. Prin urmare, greutatea maternă înainte de sarcină reprezintă un predictor puternic al fertilității și al evenimentelor de-a lungul unei sarcini. A avea un indice de masă corporală scăzut  poate duce la amenoree (întreruperea ciclului menstrual) și compromiterea sistemului imunitar, favorizând astfel procesele infecțioase. Modificări hormonale precum creșterea producției de estrogeni și testosteron circulant la nivel matern poate determina o rezistență a leptinei  fătului. Un studiu realizat pe aproximativ 33.000 de femei cu obezitate în perioada preconcepțională a demonstrat incidența crescută a diabetului gestațional, hipertensiunii în timpul sarcinii, dar și a numărului de nașteri prin cezariană.

  1. Alcoolul

Femeile care încearcă să rămână însărcinate ar trebui sa știe ca este admis consumul  de cel mult 1-2 unități de alcool pe săptămână, iar o cantitate mai mare de cea precizată dănuează unui eventual făt în curs de dezvoltare. În rândul bărbaților, calitatea materialului seminal este afectată atunci când consumul depășește 4 unități de alcool. A se cunoaște că 1 unitate de alcool=12 g alcool pur = 1 bere (350 ml) = 1 pahar vin (150 ml) = 1 shot de tarie (40 ml).

  1. Vitamina D

Vitamina D este un nutrient liposolubil important în menținerea sănătății oaselor. Funcțiile principale ale vitaminei D sunt reglarea absorbției intestinale a calciului și stimularea resorbției osoase care duce la menținerea unei concentrații serice in limite normale de calciu. Multe dintre organele și țesuturile corpului au receptori pentru vitamina D (ovare, placentă, endometru, testicule) ceea ce sugerează roluri importante dincolo de sănătatea oaselor. Cu toate acestea, nu există dovezi între deficitul de vitamină D și avortul spontan. În rândul bărbaților, deficitul se asociază cu concentrații scăzute de testosteron seric și o calitate mai slabă a materialului seminal. În același timp, s-a constatat și reducerea numărului de spermatozoizi, o mișcare mai lentă și o morfologie necorespunzătoare. Sursele alimentare includ peștele gras, gălbenușuri de ou și alimente fortificate. Pentru cei care urmează diete pe bază de plante, laptele fortificat și iaurturile pot fi surse favorabile de vitamina D, la fel ca și ciupercile. Ghidurile actuale recomandă ca toată lumea să ia în considerare administrarea unui supliment de vitamina D 10 mcg între lunile octombrie și martie.

  1. Iodul și funcția tiroidiană

La femeile tinere, este important ca depozitele de iod să fie suficiente înainte de concepție datorită rolului acestuia în dezvoltarea embrionului. În plus, fătul depinde de depozitul de iod al mamei până în jurul săptămânii 18 de sarcină. În prezent, nu există recomandări specifice pentru perioada de preconcepție, cu excepție femeile care se cunosc cu afecțiune tiroidiană de orice cauză. În acest caz, este recomandarea monitorizării funcției tiroidiene prin determinarea FT3, FT4 și TSH imediat după confirmarea sarcinii. Cerințele generale de iod pentru adulți sunt de 150 mcg pe zi. În timpul sarcinii și alăptării, aceasta pot crește la 200 mcg pe zi.

  1. Acidul folic

Majoritatea suplimentelor de acid folic recomandate pentru sarcină conțin cel puțin 400 micrograme de acid folic/tabletă (0.4 mg/zi). Aceasta este doza zilnică recomandată pentru majoritatea femeilor. Unele femei pot avea niveluri scăzute de folat din cauza interacțiunilor medicamentoase sau secundar altor boli care scad absorbția acestuia la nivel intestinal. Medicamentele prescrise pentru epilepsie, pacientele diabetice și cu obezitate necesită administrarea a mai mult de 400 mcg. În aceste situații, femeilor care iau în considerare o sarcină li se recomandă să ia o doză zilnică de 5 miligrame de acid folic. Comprimatele cu doză mare de acid folic trebuie prescrise de un medic. Această doză este, de aemenea, recomandată și femeilor care au conceput sau au născut anterior un copil cu un defect al tubului neural sau alte deformări congenitale.

Familiile care iau în considerare sarcina sau urmează un tratament pentru  infertilitate ar trebui să fie încurajate să se bucure de o dietă echilibrată și variată și ar trebui să înțeleagă importanța abordării acesteia și a stilului de viață în rândul ambilor parteneri.

Ce trebuie să știi în legătură cu fertilitatea?

  1. Persoanele care sunt îngrijorate de fertilitatea lor ar trebui să știe că mai mult de 80% din cuplurile din populația generală vor concepe în termen de 1 an dacă:
  • femeia are vârsta sub 40 de ani
  • nu folosesc metode contraceptive și au relații sexuale regulate.
  1. Dintre cuplurile care nu concep în primul an, aproximativ jumătate vor reuși în al doilea an.
  2. Persoanele care utilizează inseminarea artificială pentru a concepe și care sunt îngrijorate de eșecul proabil al unei sarcini, trebuie să știe că:
  • peste 50% dintre femeile cu vârsta sub 40 de ani vor concepe în 6 cicluri de inseminare intrauterină
  • dintre cei care nu concep în termen de 6 cicluri de inseminare intrauterină, aproximativ jumătate vor face acest lucru cu încă 6 cicluri.
  1. De asemenea, trebuie cunoscut faptul că fertilitatea masculină și feminină scad direct proporțional cu vârsta.

Investigațiile paraclinice care contribuie la diagnosticarea corectă a infertilității și evidențierea cauzei acesteia sunt numeroase, dar printre cele mai importante, recomandate de ghidurile internaționale se numără:

Bărbați

  1. Analiza lichidului seminal- valori de referință
  2. Nivelul seric de testosterone
  3. Testare genetică
  4. Biopsie testiculară
  5. US transrectală sau scrotală

Femei

  1. Testarea rezervei ovariene
  2. Calitatea menstrei poate fi determinată prin măsurarea progesteronului seric, FSH și LH
  3. Testarea funcției tiroidiene
  4. Determinarea prolactinei serice
  5. Biopsia endometrială
  6. Screening-ul pentru bolile cu transmitere sexuală (HPV, Chlamydia, HIV)

Tratamentul infertilității diferă în funcție de mai multe aspecte, precum:

  • Cauza
  • Intervalul de timp de la diagnostic
  • Vârsta partenerilor
  • Preferințele pacienților

Tehnologia de reproducere asistată (ART) este utilizată pentru a trata infertilitatea. Include tratamente de fertilitate care se ocupă atât de ovulul unei femei, cât și de sperma unui bărbat. Principiul de bază constă în  îndepărtarea ovulelor din organism, care ulterior sunt împreunate cu lichidul spermatic pentru determinarea unor posibili embrioni. Embrionii sunt apoi introduși  la nivel uterin. Fertilizarea in vitro (FIV) este cel mai frecvent procedeu și cel mai eficient tip de ART.

Procedurile ART utilizează uneori ovule donatoare, spermatozoizi donatori sau embrioni congelați anterior. Poate implica, de asemenea, un surogat sau un purtător gestațional. Un surogat este o femeie care rămâne însărcinată cu spermatozoizi de la partenerul masculin al cuplului.

Cea mai frecventă complicație a ART este o sarcină multiplă. Poate fi prevenit sau minimizat prin limitarea numărului de embrioni care sunt introduși. Au fost raportate și alte complicații, precum infecțiile, hemoragia uterină și sindromul hiperstimulării ovariene.

Bibliografie

  1. National Health Service [Internet]. UK. NHS conditions. Available from nhs.uk/conditions/Infertility/
  2. Flemming R (2013) The invention of infertility in the classical Greek world: medicine, divinity, and gender Bull Hist Med (Winter): 565-590.
  3. National Institute for Clinical Excellence [Internet]. UK. Weight management before, during and after pregnancy. Available from nice.org.uk/Guidance/PH27
  4. Barker M, Dombrowski SU, Colbourn T, Fall CH, Kriznik NM, Lawrence WT, Norris SA, Ngaiza G, Patel D, Skordis-Worrall J, Sniehotta FF. Intervention strategies to improve nutrition and health behaviours before conception. The Lancet. 2018 May 5;391(10132):1853-64. 
  5. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6079277/pdf/fpubh-06-00211.pdf?fbclid=IwAR2dTFNPO-F0l0w8yTbmDyEtxameAn8jyQKoA5F9AikoxYxlJATBAh8dIWQ
  6. https://www.dietaryguidelines.gov/sites/default/files/2021-03/Dietary_Guidelines_for_Americans-2020-2025.pdf
  7. https://www.nice.org.uk/guidance/cg156/resources/fertility-problems-assessment-and-treatment-pdf-35109634660549
  8. https://www.medicinesinpregnancy.org/Medicine--pregnancy/Folic-Acid/
  9. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6079277/pdf/fpubh-06-00211.pdf?fbclid=IwAR2dTFNPO-F0l0w8yTbmDyEtxameAn8jyQKoA5F9AikoxYxlJATBAh8dIWQ
  10. https://www.nice.org.uk/guidance/CG156

Dr. Denisa Boștină

www.dennutrition.blog

Înapoi la blog